Sibiu |
Sibiu, oraş cu iz medieval, din Mărginimea Sibiului
|
Municipiul Sibiu este resedinta judetului Sibiu. Popular este pronuntat Sîghii de margineni, iar în germana Hermannstadt, vechiul nume în latina fiind Cibinium, de la râul ce-l strabate, râul Cibin. Sibiul si împrejurimile sale sunt una din cele mai vizitate zone din România. Centrul vechi istoric, cu cetatea Sibiului, este unul dintre cele mai bine pastrate locatii istorice din tara. Cand vizitezi Sibiul n-ai cum sa nu treci prin Piata Mare, Piata Mica sau Piata Huet, toate legate intre ele prin mai multe pasaje cu bolte, care te induc in timpul acelor vremuri de demult. Pornind din aceste piete centrale ale orasului poti strabate nenumarate strazi, printre cladirile construite in secolele trecute si care-si asteapta randul in a fi restaurate. De fiecare data cand mergi la Sibiu, centrul vechi te copleseste de emotie. Multe dintre sistemele de fortificatii ale cetatii Sibiului sunt mentinute într-o stare foarte buna. În Sibiu se gasesc muzee care cuprind colectii de arta, pictura, arte decorative, antropologie, istorie, arheologie, istoria tehnologiei si stiinte naturale. Sibiul e un amalgam de cultura, de vechi si modern, de viata activa si plina de verva. Sibiul este un oras frumos, pastrat aproape intact de secole, cu iz medieval, fiind plasat pe drumurile europene E81 [Cluj-Sibiu-Pitesti-Bucuresti] si E68 [Arad-Sibiu-Brasov]. Detine si de un aeroport international care ofera curse regulate spre Germania, Italia, Spania si Anglia. Cele mai importante obiective pe care turistii le pot vizita in Sibiu se enumera: Cetatea Sibiului, centrul vechi istoric cu Piata Mare, Piata Mica, Piata Huet, Muzeul Bruckental, Turnul Sfatului, Podul Minciunilor, Orasul de Jos, Catedrala Sfanta Treime. Turistii pot vizita Muzeul ASTRA situat in Dumbrava Sibiului, care cuprinde un amfiteatru in aer liber, de-o frumusete incantatoare, precum si Gradina Zoologica, prima gradina zoologica din Romania. Turistii care vor sa intre in contact direct cu oamenii locului pot strabate Marginimea Sibiului, cu un itinerar printr-o salba de sate si comune vestite prin traditia in oierit Rasinari, Poplaca, Gura Raului, Orlat, Sadu, Raul Sadului, Talmaciu, Talmacel, Fantanele, Sibiel, Vale, Saliste, Gales, Tilisca, Rod, Poiana Sibiului si Jina. Traditiile, cu jocuri si porturi populare, obiceiurile si sarbatorile din vechime, ca si pastoritul, ocupatia principala a locuitorilor, se incearca a fi transmise si generatiilor urmatoare, desi pe timp ce trece se pierd din ce in ce mai mult. Turistii aflat in Marginimea Sibiului pot vizita Parcul Natural Cindrel, Parcul Natural - Golul Alpin al Muntilor Fagaras, Rezervatia Naturala Iezerele Cindrelului, Rezervatia Naturala Suvara Sasilor, Lacul si Golul Alpin Balea, Calcarele cretacice de la Cisnadioara, Vulcanii noroiosi de la Hasag, Canionul de la Mihaileni si Masa Jidovului, La Grumazi si Pintenii din Coasta Jinei. Municipiul Sibiu a reprezentat de-a lungul istoriei unul dintre cele importantele orase din Transilvania, un adevarat burg transilvan, deosebit si datorita sasilor colonizati in zona, devenind un centru multicultural activ. Amprenta sasilor a fost una cu greutate de-a lungul timpului, dovada fiind stradania edililor municipiului in reabilitarea zonelor istorice, in reamenajarea spatiilor verzi si in general in modernizarea infrastructurii orasului, fapt care nu s-a lasat neobservat de toti ce-i care au vizitat Sibiul in ultimul timp. Un lucru demn de remarcat este si faptul ca in 2007, alaturi de Luxemburg, Sibiul a devenit capitala culturala europeana. Modul la care Sibiul s-a prezentat in 2007, in ipostaza de capitala culturala europeana, cu evenimente culturale de-o amploare nemaiîntâlnita (expozitii de pictura, de fotografie, spectacole de teatru, film, poezie, vernisaje, prezentari de moda, lansari de carte, concerte, s.a.m.d) s-a putut observa din fluxul mare de turisti, flux care este de asteptat sa creasca in anii urmatori, calitatea de capitala culturala europeana neputand fi uitata usor. In imediata apropiere sunt Muntii Fagarasului si statiunea Paltinis, zone si locuri cu un potential turistic deosebit si cu oferte de cazare la standarde ridicate. Fiind oras din Marginimea Sibiului, zona de deal si munte, cu puternica traditie oierit, turismul montan s-a dezvoltat deja din secolul al XIX-lea, in Sibiu existând azi unul dintre cele mai puternice centre de Salvamont din Romania. Si înainte de lovitura de stat din 1989 Sibiul a cunoscut o dezvoltare propice, fiind preferat de Nicu Ceausescu, fiul lui Nicolae Ceausescu, precum si în ultimii ani observându-se o renastere economica si culturala semnificativa, fiind astazi unul dintre orasele din România, cu un nivel ridicat de investitii straine. |
|
Statiunea Paltinis, aflata la 32 km sud-vest de Sibiu, este situata la cota 1442 m, in Muntii Cindrel. In anii '70-'80, aici isi petrecea verile marele filosof Constantin Noica, care-si are mormantul la schitul Paltinis, langa biserica, intr-o poienita strajuita de brazi, un loc de liniste si reculegere. Statiunea Paltinis se bucura de o clima alpina temperat-boreala, cu influente vestice, fiind inconjurata de paduri de conifere ce dau un aer puternic ozonizat, aer de munte, bogat in aerosoli. Esti invaluit de peisajele de o frumusete rara, mai ales pe drumul ce urca spre statiune, cand odata ajuns sus in Valar simti cum dai de locurile de doina ale ciobanilor, poieni si fanete intinse, pe vai si dealuri domoale, locuri pline de nostalgia turmelor de oi care altadata umpleau le umpleau. Pe fiecare fanat erau puzderie de capite si claie de fan, sau ploscoane, cum li se mai spune prin zona. Semn ca lumea muncea, si se muncea din greu. Era greu dar se muncea. Acum timpurile au trecut, iarba e necosita mai peste tot, si toutul e pustiu. N-ai cum sa-i dai ocolul acelei unde de tristete care te invaluie, vazand aceste meleaguri care au inceput sa piarda din ce in ce mai mult din ceea ce le-a consacrat, oieritul. E deosebit, sunt locuri frumoase, o monumentala incantatie a naturii, cu dealuri ce se-aseamana cu spinarile domoale ale oitelor care le-au pascut candva, cu cerul deasupra lor. Statiunea a fost intemeiata in anul 1894 de catre Siebenburgische Karpathen Verein (SKV, Societatea Carpatina Transilvaneana). In statiune inca mai sunt vile din secolul al XIX-lea. Din nucleul de vile initial s-au conservat Casa turistilor (1894), Casa medicilor (1895), Sala Monaco (1898) si inca o vila, toate declarate monumente istorice. Vara in Paltinis se pot practica drumetii pe trasee turistice prin statiune sau excursii prin muntii din imprejurimi, cum ar fi la Santa (1.230 metri), Gatul Berbecului (1.175 metri), Piscu Vulturului (1.490 metri), cheile si cascada Cibinului sau varful Cindrel (2.244 metri). In timpul iernii, Paltinisul devine un important loc de practicare a sporturile de schiului, oferind cateva partii de schi de dificultati diferite. Este dotata si cu telescaun si instalatie pentru nocturna. |
